Unicul roman al lui Emily Bronte, care are în centru extraordinara poveste de iubire dintre Catherine și Heathcliff. La răscruce de vânturi (1847) este și astăzi o lectură obligatorie pentru orice cititor pasionat, în vreme ce personalitatea învăluită în mister a tinerei prozatoare și poete a devenit de asemenea subiect de interes pentru posteritate. Năvalnicul talent liric al lui Emily Bronte irupe și din unicul ei roman, în centrul căruia stă extraordinara poveste de iubire dintre Catherine și Heathcliff. Emily Bronte ne-a lăsat câteva poeme și una dintre cele mai frumoase cărți ale literaturii din toate timpurile. Poate cea mai frumoasă, cea mai profund violentă dintre toate poveștile de dragoste. - Georges Bataille Ea [Emily Bronte] a privit lumea sfâșiată de un imens haos și a simțit înăuntrul său puterea de a o uni într-o carte. - Virginia Woolf Traducere din limba engleză de Dana Popescu.
Spoilermentes
Olvasói vélemények összefoglalója
Receptarea romanului La rascruce de vanturi este profund împărțită: unii cititori îl consideră un clasic intens și memorabil, în timp ce alții l-au găsit obositor, frustrant sau greu de înțeles. Atmosfera întunecată, limbajul expresiv și forța emoțională a cărții sunt printre aspectele cel mai des apreciate.
Mulți cititori remarcă explorarea pasiunii, a resentimentului, a răzbunării și a traumelor transmise între generații, precum și construcția atentă a personajelor și narațiunea stratificată. În același timp, personajele profund egoiste și relațiile toxice îi pot ține pe cititori la distanță, iar suferința omniprezentă, ritmul uneori lent și schimbările de perspectivă au fost criticate. La rascruce de vanturi este mai potrivit pentru cei care caută o lectură gotică, apăsătoare și provocatoare decât pentru cititorii unei povești romantice ușoare sau reconfortante.
Összességében nekem tetszett a könyv, bár elég vegyes érzéseket hagyott bennem. Heathcliff karaktere végig nagyon kettős volt számomra. Egyrészt sajnáltam, mert szerintem a gyerekkorában átélt bántalmazások és megaláztatások nagyban hozzájárultak ahhoz, amilyen emberré felnőttkorára vált. Másrészt viszont ez nem menti fel az alól, amennyi fájdalmat ő maga is okozott másoknak.
Catherine-ről pedig azt gondolom, hogy valóban szerette Heathcliffet, de a társadalmi elvárások, a saját büszkesége és a kényelmesebb élet iránti vágya végül erősebbnek bizonyultak. Szerintem ők ketten őszintén és mélyen szerették egymást, de egyáltalán nem egészségesen. Sőt, úgy gondolom, hogy még ha egymást is választják, akkor sem lett volna igazán jó a kapcsolatuk.
Igazából ebben a történetben szinte mindenki toxikus volt egy kicsit. 😅 Nekem ez sokkal inkább szólt a megszállottságról, a bosszúról és a múltbeli sérelmekről, mint egy romantikus szerelemről. Érdekes és emlékezetes olvasmány volt, ami után azért bőven maradt min gondolkodni.
Jelentkezz be hogy láthasd a kedveléseket és hozzászólásokat